Da, l-am cunoscut pe Elvis :)
Scriam pe acest blog, acum o luna si ceva, despre combinatia “letala” Elvis cu WASP. Cum am promis ca “I’ll be back”, iata ca ma tin de cuvantul cuvantat. Adica, scris…
Deci se facea ca in anul douamiisese aveam treaba pe la Cluj, la festivalul Maximum Rock. Munca ca munca, insa am ramas si cu niste amintiri faine. Pe langa faptul ca m-am intalnit cu diversi cunoscuti, din diverse cotloane de tara, lucrurile cu care am ramas dupa fest au fost patru:
1 – Intalnirea cu Elvis.
2 – Concertul WASP, foarte tare!
3 – Oboseala + dureri de picioare si spinare.
4 – Gustul amar ca niste dobitoci sinistrii au scris, pe nu stiu ce forum, ca WASP au facut playback. Ce dobitoci, ce cretini, ce idioti, ce gushteri flaushatzi!
Si sa ma intorc la punctul 1, ca de-aia am venit aici. Dupa niste discutii ce pareau interminabile [s-au terminat dupa ce i-am dat o gura de palinca 
] cu managerul de productie al echipei WASP, despre ce si cum sa puna decorul, iata ca vine punctual fulminant [sau culminant]. Printre altele, omul m-a rugat sa-i aduc vreo 6 stagehands pentru Elvis. M-am gandit ca Elvis e vreunul dintre tehnicieni, care tre’ ajutat. Si radeam cu gandul la ce lipsa de imaginatie e si in US cu numele astea, de parca ar fi fost una dintre nationalitatile conlocuitoare de la noi. 
Omul trebuia servit, asa ca am adus oamenii necesari si, pentru cu nu-l stiam dupa figura decat pe Elvis Presley cel original, am intrebat “Who’s Elvis?”. Si americanii, foarte seriosi, imi arata intr-un camion o adunatura de fiare. Pe loc s-a aprins beculetul cu sacaz: mai, astia fac misto de noi, asa cum era in nu stiu ce film romanesc, cand un boboc e trimis sa aduca “o galeata de curent”? Am facut ochii cat usturoiul si am inceput sa regret ca le-am dat sa bea palinca. Auzi la ei, le dai sa bea, ii omenesti si ei fac misto de tine?!? This is not good! Ca sa nu fac pe durul din romanele politiste de 15 bani, i-am luat pe ocolite: daca ala e Elvis, unde e Priscilla? S-au dumirit baietii ca-s de pe alta planeta si mi l-au prezentat pe Elvis, dupa ce a fost coborat din camion. Adica personaju’ de mai jos…
Of, ca tare m-am mai bucurat ca l-am cunoscut, in sfarsit, pe Elvis! Care avea vreo 350 de kile [nu, n-am scris gresit] si care trebuia urcat pe scena, infipt intr-un fel de piedestal, care el, piedestalu’, trebuia “ancorat” cu contragreutati. De unde dracu’ atatea “contre”? Pana la urma, am pus niste motorase [din alea cu care se ridica acopersiul scenei] si am vaduvit, temporar, aeroportul din Cluj de niste borduri, din alea frumoase, mari si foarte grele.
Cocotat in mijlocul scenei, Elvis se prezenta nemuritor si rece. Nu-i de mirare, pentru ca era din metal. Deci, daca n-ati stiut, Elvis a fost metalist!
Dar marea minune s-a comis in timpul cantarii, atunci cand nelegiuitul Blackie Lawless l-a “pangarit” pe Elvis, suindu-se calare, de nenumarate ori, pe scheletul cu nume de megastar. Dupa ce showul s-a terminat, in loc de consacratul “Elvis has left de building”, am avut parte de “Please, get the Elvis inside”. Inside the truck, of course. Asta a fost povestea mea si a lui Elvis. Ma falesc ca sunt printre [inca] putinii romani care au pus mana pe Elvis. 
PS: Acest post este dedicat tuturor aricilor care fac poze si le pun aiurea pe siteuri, crezand ca sunt simpatici.
October 6th, 2009 at 13:57
foarte tare povestea! am ras cu lacrimi
)) saracu’ elvis 
October 6th, 2009 at 15:21
[...] in bucuresti nu e mai cald. ca amintire de la concert de la cluj am citit ce a scris cineva pe krudd report Tag-uri incluse:concert, krudd report, wasp lasă un comentariu « [...]
October 6th, 2009 at 15:23
mda, a fost ok concertul din 2006. insa a fost frig si ploaie. daca si anul asta va fi la fel, in cortul ala nenorocit de la arene, prefer sa stau acasa